Banel Nicolita a primit de mai multe ori premiul fair-play pentru atitudinea de care a dat dovada pe terenul de fotbal. Mijlocasul Stelei i-a facut mandri pe toti membrii comunitatii rome din Romania.

Ceea ce nu se stie insa este ca in Europa exista mai multi fotbalisti celebri de etnie roma. Toate tarile care au un nume in fotbal au un “Banel” al lor.

Iata care sunt cei mai cunoscuti fotbalisti romi din Europa:

Anglia – galezul Freddy Eastwood (Coventry) este un cunoscut militant al drepturillor romilor din Anglia. A fost vazut calarind pe o autostrada si a depus un memoriul catre primaria din Basildon, Essex pentru ca parcul de rulote unde traieste sa nu fie distrus.

Italia – Andrea Pirlo (AC Milan), promovat de Mircea Lucescu la Brescia, este cel mai cunoscut jucator rom din Serie A. Pirlo s-a nascut intr-o localitate din Lombardia, Flero.

Portugalia – Ricardo Quaresma (Inter Milano) a fost promovat de Boloni la Sporting. Quaresma a mai jucat la Barcelona si Porto si a fost desemnat cel mai bun jucator portughez in 2007.

Spania – Dani Guiza (Fenerbahce) este campion european cu Spania. Amai jucat la Xerex, Huelva, Murcia, Mallorca si Getafe.

Olanda – Rafael van der Vaart (Real Madrid). Mijlocasul lui Real a recunoscut ca in copilarie a trait intr-o rulota, insa asta nu l-a impiedicat sa debuteze in nationala la 18 ani, scrie Libertatea.

aticol preluat de pe : http://stirileprotv.ro/show-buzz/entertainment/vezi-care-sunt-cei-mai-cunoscuti-fotbalisti-romi-din-europa.html

Anul acesta, Festivalul Internaţional de Film BucharEST (B-EST IFF) vă propune o provocare cu totul specială, o secţiune în premieră absolută la festivalul nostru – Romani Cinema and Culture – destinată în exclusivitate filmelor despre cultura şi cinematografia comunităţii Roma.

Convins că dialogul intercultural reprezintă una dintre coordonatele sine qua non ale unei societăţi moderne şi că, de asemenea, produsele culturale ale comunităţii Roma fac parte integrantă din moştenirea culturală mondială, festivalul B-EST IFF inaugurează această nouă secţiune cu patru “vârfuri” ale cinematografiei de gen.

Mai multe detalii pe: http://agenda.liternet.ro/articol/8651/Comunicat-de-presa/Romani-Cinema-and-CultureO-noua-sectiune-la-B-ESTIFF2009.html

În ultima vreme, tensiunile dintre ţigani şi români au crescut. S-au amplificat. “Taberele” se învinuiesc reciproc, iar piatra se aruncă din ambele direcţii. Rasism. Discriminare. Hoţie. Criminalitate. Etichetările cad din toate părţile cu o ură şi cu o patimă care maschează, în fapt, o apatie şi un dezinteres total de a rezolva cea mai importantă etapă a integrării: educaţia. De la politicieni şi ONG-uri, la oamenii de pe stradă, sîntem prea ocupaţi să ne acuzăm reciproc de o vină “generală”, fără însă a rezolva cauza. Ţiganii sînt vinovaţi că nu vor să se integreze, românii, că nu îi acceptă. Statul român ridică din umeri, politicienii se lansează în declaraţii gratuite şi destabilizatoare, ONG-urile au proiecte europene, despre care vorbesc la un timp viitor. În tot acest amalgam de certuri fără substanţă sau finalitate, copiii ţigani asistă neputincioşi la perpetuarea viitorului lor pe acelaşi calapod pe care a fost croită şi se derulează viaţa părinţilor lor. În rîndurile etniei rome, abandonul şcolar, abandonul maternal, mamele adolescente şi toate problemele care derivă, de fapt, din lipsa de educaţie ating cifre alarmante.

E uşor şi e la îndemînă să spui: e vina ţiganilor că nu îşi lasă copiii la şcoală. La fel de la îndemînă: nu ne lăsăm copiii la şcoală pentru că nu-i acceptaţi. Mai greu, dar nu imposibil, este să răzbaţi dincolo de mentalitatea ţigănească şi de justificarea românească.

“Multe ONG-uri merg pe lobby,
eu vreau să fac ceva concret”

Proiectul Ruth, materializat în Şcoala Rut, a pornit de la o comunitate de credincioşi ai Bisericii Baptiste din cartierul Ferentari şi oferă şcolarizare gratuită copiilor săraci, care în comunitatea din Ferentari sînt romi în procent de mai bine de 80%, şcolarizarea nefiind condiţionată de venirea lor la biserică. Proiectul a fost iniţiat de Otniel Ioan Bunaciu, decanul Facultăţii de Teologie Baptistă de la Universitatea din Bucureşti şi preşedintele Uniunii Baptiste din România.

“Totul a pornit de la biserica unde am crescut şi unde am devenit pastor în 1991. În cadrul comunităţii avem un program, Şcoala Duminicală, pentru copiii enoriaşilor. Într-o zi am invitat o fetiţă de pe stradă, Laura, să asiste la acest program de jocuri şi educaţie religioasă. A venit cu încă alţi 15 copii. Am descoperit că aceşti copii, cu vîrste între 9 şi 12 ani, nu erau doar analfabeţi, dar şi flămînzi. Trebuie să recunosc, mare parte din atracţia venirii lor acolo a fost şi masa. Dacă rămînea un colţ de pîine se băteau pentru el.”

Văzînd starea deplorabilă a micilor copii ţigani, nişte tineri din biserică, adolescenţi, s-au hotărît să-i ajute, să-i înveţe măcar să scrie şi să citească. Începuseră orele de educaţie, în fiecare joi seara, în cadrul bisericii. “Încropeam şi ceva de mîncare, sandvişuri cu brînză, parizer şi miere, trei feliuţe pentru fiecare. Copiii continuau să vină, continuau să înveţe. După un timp am formalizat programul, l-am transformat într-un fel de centru de zi. Pînă în clipa aceea totul a fost făcut voluntar, biserica baptistă avînd mare deschidere spre voluntariat.”

Continuarea articolului: http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=197&cmd=articol&id=7064

La o distanta de doi ani de la primele lor aparitii live din Romania, show-ul incendiar de la Arenele Romane si prezenta la Festivalul Peninsula din Targul Mures, conglomeratul multi-etnic GOGOL BORDELLO revine in Bucuresti pe data de 17 iunie.

Concertul de la Bucuresti este inclus in partea a doua a super-turneului international in care trupa isi promoveaza cel mai nou produs discografic – ‘SUPER TARANTA’ si va avea loc la Arenele Romane.
“Cu ‘Super Taranta’ vom cuceri lumea!” – declara in 2008 carismaticul frontman, actor si agent provocateur, Eugen Hütz. Acest album a ridicat totul la un nivel superior. Este mai direct, mai abstract, mai concentrat iar umorul este mult mai negru decat pe albumele precedente. Partile de dub sunt mai adanci iar bucatile rapide sunt foarte rapide. “Este o pura isterie orgasmica!”

Mai multe pe: www.feeder.ro si www.gogolbordello.com

Campania, lansata de Crucea Rosie, a castigat bronzul in 2007 la ACT Competition.

Mesajul care se vrea a fi transmis este ca toata lumea are dreptul de a fi tratat medical cu aceeasi atentie. Este foarte important sa avem o viata sanatoasa si ar fi bine sa incepem prin a arata compasiune si toleranta!

“Fiecare din conflictele care se intampla in lume, fie ca este vorba de unul intre doua state sau unul intre doi verisori, incepe in momentul in care oamenii uita de aceasta emotie de baza a fiintei umane(compasiunea). Compasiunea ne invata sa gasim asemnarile si sa trecem cu vederea diferentele dintre noi. Astfel, desocperim ca sangele din inimile noastre are aceeasi culoare!”

Agentie:
Pier Madonia
Multumiri aditionale:
Art Director: Pier Madonia
Writer: Stuart Macmillan
Fotograf: Roger Stayte
sursa : http://osocio.org/message/we_all_have_the_same_colour_blood_in_our_hearts/

O expozitie de fotografii cu si despre viata romilor din Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina, realizate de Marina Obradovic va fi deschisa din 13 martie pana pe 3 aprilie, in Sala Irina Nicolau a Muzeului Taranului Roman.

Cu vreo treizeci de ani in urma, tinerii bucuresteni spuneau adesea sunt sucarit(a), nu ma sucari, e sucar mare. Nu stim cati din adolescentii de astazi mai cunosc faptul ca termenii erau legati de suparare, adica sunt suparat(a), nu ma supara, e suparare mare.

Expozitia de fotografii cu si despre viata romilor din Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina se intituleaza SHUKAR, pentru ca autoarea, Marina Obradovici, stie ca termenul inseamna de fapt frumos, bun, prilej de bucurie. Pas de mai intelege ceva…

“Intotdeauna am fost fascinata de rromi, spune Marina. In 2000, am plecat din Paris impreuna cu fiul meu care avea 5 ani. Am cumparat si am amenajat un camion si am calatorit un an prin Ungaria, Slovenia, Romania, Polonia, Ucraina. Am intalnit multi oameni si am fost foarte bine primiti in comunitatile de tigani.”

Spontani, directi, traind mai ales in prezent, nefiind preocupati de ziua de maine, tiganii s-au dovedit, in ciuda saraciei, a fi generosi si ospitalieri cu cei doi calatori curiosi. Tot ce poate zgudui monotonia cotidianului ii stimuleaza, ii motiveaza si ii face interesati. Sa nu te mire daca odata intrat in casa unuia, vei constata ca incet, incet vin toate rudele sa te vada si sa te salute. Camera se umple de copii neastamparati, de femei si de batrani asa incat la un moment dat nu mai stii cine locuieste de fapt acolo si ai cui sunt toti acei copii.

In calatoria sa, Marina a petrecut aproape un an de zile alaturi de ei, ceea ce i-a dat posibilitatea nu numai sa-i fotografieze, dar sa-i si cunoasca intr-atat incat sa construiasca din fragmente de obiecte si de priviri, o complexa lume bidimensionala shukara.

Expozitia poate fi vizitata pana pe 3 aprilie, de marti pana duminica, intre 10:00 si 18:00. Intrarea este libera.

(Initiativa Agentiei Impreuna http://antidiscriminare.blogspot.com/2009/03/pozitie-publica-unor-personalitati-din.html )

Având in vedere dezbaterea publică existentă în România în această perioada vizavi de necesitatea folosirii etnonimul „tigan” în locul celui de „rom”, considerăm că este necesar să exprimam urmatoarea poziţie publică:

Nu există şi nu poate exista în România o lege care să stabilească denumirea unei etnii. Propunerea de identificare obligatorie a unei comunităţi printr-un cuvânt şi interzicerea unui etnonim ignoră principiile statului de drept în care drepturile şi libertăţile fundamentale sunt garantate constituţional pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică .

Atragem atentia asupra efectelor adverse pe care un astfel de demers îl poate genera. Istoria acestor meleaguri a facut din comunitatea romilor o minoritate extrem de vulnerabilă, victimă a legării de glie, a robiei si a Holocaustului. Recent, la începutul anilor 1990, comunitătile de romi au fost ţinta unor atacuri colective.

Instigarea la stigmatizare etnică, mai ales în contextul crizei economice prezente, este un act iresponsabil ce poate împinge şi România pe calea violenţelor interetnice.

Această stigmatizare a romilor din România este perfect simetrică stigmatizării românilor din Italia, prin generalizările părtinitoare pe care se bazează.

Semnatari:

1.Prof. univ. dr. Maria Voinea, prorector, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
2.Prof. univ. dr. Marian Preda, decan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
3.Prof. univ. dr. Cristian Preda, decan Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
4.Prof. univ.dr. Nicu Gavriluta, decan Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea “A. I. Cuza” Iasi
5.Prof. univ.dr. Floare Chipea, decan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
6.Conf. univ. dr. Cristian Pirvulescu, decan Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
7.Prof. univ. dr. Lazar Vlasceanu, sef de catedra, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
8.Prof. univ. dr. Dumitru Sandu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
9.Prof. univ. dr. Mihaela Miroiu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
10.Prof. univ.dr. Iulia Motoc, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
11.Prof. univ .dr. Alexandru Florian, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir”, director executiv Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel
12.Prof. univ. dr. Eniko Magyari-Vincze, Universitatea Babes-Bolyai
13.Prof. univ. dr. Maria Larionescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
14.Prof.univ.dr. Liviu Rotman, Facultatea de Stiinte Politice SNSPA, Bucuresti
15.Prof. univ. dr. Maria Bucur, Facultatea de Istorie, Indiana University, Bloomington, USA
16.Profesor universitar asociat dr. Liliana Popescu Birlan, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
17.Conf. univ. dr. Adrian Hatos, prodecan Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
18.Conf. univ. dr. Doru Buzducea, prodecan Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
19.Conf.univ. dr. Cosima Rughinis, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
20.Conf. univ. dr. Florica Stefanescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
21.Conf. univ. dr. Serban Olah, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Universitatea din Oradea
22.Conf. univ. dr. Gabriel Andreescu, Facultatea de Stiinte Politice, SNSPA, Bucuresti
23.Conf. dr. univ. Alin Ciupala, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti
24.Conf. univ. dr. Maria-Sabina Draga Alexandru, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Univesitatea din Bucuresti
25.Conf. univ. dr. Vasile Burtea, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
26.Conf. univ. dr. Ana Radulescu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
27.Conf. univ. dr. Botezatu Cezar, Universitatea Romano-Americana
28.Conf. univ. dr. Gheorghe Sarau, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
29.Lect. univ. dr. Delia Grigore, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
30.Lect. univ. dr. Valentina Rujoiu Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
31.Lect. univ. dr. Liviu Andreescu, Facultatea de Limbi Straine, Universitatea “Spiru Haret”
32.Lector. univ. dr. Valentina Rujoiu, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
33.Lector. univ. dr. Adrian Dusa, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
34.Lector univ. dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala, Universitatea din Bucuresti
35.Asist. univ. Marina Tataram, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
36.Asist. univ. dr. Monica Vasile, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti
37.Asist. univ. Botezatu Elena, Universitatea Romano-Americana